Terapie ABA | Centrul Hope

Terapia ABA

Să clasificăm un comportament anormal al unui copil depinde de așteptările noastre în legătură cu ceea ce este normal pentru acesta, la o anumită vârstă și într-un anumit spațiu cultural. Fiecare copil este unic și trebuie să înțelegem comportametul care iese din standardele de dezvoltare și normele culturale. Ca de exemplu, să considerăm un copil de 7 ani ca fiind hiperactiv depinde de tipurile de comportament considerate normale pentru copiii de aceeași vârstă și care se regăsesc în același mediu. Majoritatea tulburărilor psihologice care descriu astfel de comportamente anormale, sunt integrate în tulburările neuropsihologice cum ar fi: tulburările din spectru autism, dizabilități intelectuale, tulburări de limbaj și învățare, tulburări de comunicare și ADHD (tulburarea deficitului de atenție și hiperactivitate).

Tulburări de dezvoltare sunt caracterizate de întârzieri severe și de lungă durată în mai multe arii de dezvoltare precum: interacțiunea socială, comunicarea cu ceilalți, comportamente cotidiene, interese și activități. Una dintre cele mai des întâlnite tulburări de dezvoltare este autismul, descrisă ca fiind un deficit în ceea ce privește interacțiunea socială, comunicarea, activitățile și interesele. Mulți dintre cei diagnosticați cu această tulburare pot avea forme mai ușoare sau mai grave și, de asemenea, pot fi asociate și cu alte tulburări din această arie, ca de exemplu: ADHD, tulburări anxioase, depresive, întârzieri mentale, tulburări de somn sau de alimentație.

Terapia ABA sau Analiza Comportamentală Aplicată este considerată a fi standardul cel mai eficient ca tratament pentru copiii diagnosticați cu asemenea tulburări. Se focusează asupra ariilor de dezvoltare (cognitiv, comunicare, abilitățile motorii, adaptative și sociale) unde aceste abilități sunt învățate prin intermediul unor sarcini simple asupra cărora se intervine cu ajutorul unui sistem de recompense pentru încurajarea comportamentelor corecte.

Copiii tipici învață în mod natural pe baza informațiilor primite din mediul înconjurător, din propria experiență sau din experiența altora, informațiile primite adaptându-le în contexte diverse. Cei diagnosticați cu TSA le lipește această abilitate și, de aceea, prin intermediul acestei terapii, ei sunt învățați inițial cum să învețe.

Tehnicile menționate sunt implementate sub forma unui plan de intervenție specific pentru fiecare copil. Programele, care fac parte din acest plan, sunt adaptate în funcție de nevoile și potențialul fiecărui copil, iar materiale care sunt folosite în scop de învățare sunt selectate și, de asemenea, adaptate, astfel încât să conțină cât mai puțini distractori și să scoată în evidență esențialul pe care terapeutul sau adultul îl dorește pentru copil. În plus, este foarte important ca părinții să se implice în procesul terapeutic, deoarece ei sunt printre primii lor profesori și, astfel, pot exersa cu aceștia abilitățile în diferite contexte cu scopul atingerii generalizării.

Terapia ABA are ca scop să faciliteze dezvoltarea copilului, în special dezvoltarea socială și cea a limbajului, să scadă frecvența și intensitatea comportamentelor problematice și să îl ajute să ducă o viață independentă.

Ne lovim des de telefoane din partea părinților ce spun: "NU VREM ABA!!". Am înțeles din discuțiile cu aceștia că ABA este asociată doar cu TSA, lucrul la măsuță, plâns, restricționări, "Ce este?" (la care asociem și vocea specifică) etc.

Sperăm că articolul de mai jos, scris de colega noastră Adriana Boriceanu, să lămurească faptul că ABA nu înseamnă lucrurile enumerate mai sus, alegerea persoanei cu care lucrăm însă, da.

MITURI DESPRE ABA

Există multe moduri în care 0 informație valoroasă din orice domeniu, informație cu baze științifice solide și care poate în mod genuin să ne îmbunătățească stilul de viață, este “atinsă” de informații false, mituri, dezinformări și chiar informații rău voitoare, astfel încât deseori nu mai este posibil să o accesăm când avem nevoie de ea, fapt ce ne suprimă dreptul de a beneficia de cele mai bune tratamente sau servicii și chiar ne poate pune în pericol.

Un mod foarte răspândit de blocare a informației corecte sunt miturile care din cauza impactului emoțional produs, fac propagarea lor foarte ușoară.

Ca orice domeniu științific, ABA nu este la adăpost de mituri. În continuare voi reda o listă prea lungă de prejudecăți, mituri și informații distorsionate despre ABA și aplicabilitatea ei:

ABA este relevantă și aplicabilă doar persoanelor care sunt diagnosticate cu autism sau alte tulburări de dezvoltare.

ABA este o știință care studiază comportamentul complex uman, așadar nu se adresează unui diagnostic specific și nu deține un tratament predefinit, deci ABA nu se limitează la deservirea persoanelor cu un diagnostic specific cum ar fi tulburarea de spectru autist.

În contrast cu acest mit, există un altul care afirmă, fără nicio bază, că de fapt, ABA nu este o terapie aplicabilă persoanelor cu autism. Așadar, avem mitul cu nr. 2.

ABA nu este făcută special pentru persoanele cu autism, așadar nu se aplică eficient acestora.

În ultimii 60 de ani, au fost făcute peste 600 de studii care au ajuns la același rezultat: procedurile dezvoltate de ABA îmbunătățesc semnificativ viața persoanelor cu autism prin reducerea comportamentelor problematice și creșterea abilităților relevante.

Exemple de organizații și entități internaționale care susțin ABA ca fiind singura formă de terapie validată pentru persoanele cu autism: Academia Americană De Neurologie, Academia Americană De Pediatrie, Asociația Psihologilor Din America, Universitatea Oxford are un întreg department destinat studiului analizei aplicate a comportamentului în tulburarea de spectru autist, Organizația Mondială a Sănătății recomandă intervențiile comportamentale applicate de profesioniști și training comportamental pentru părinții și aparținătorii persoanelor cu autism.

ABA este susținută și de comisia de chirurgie generală a SUA: „patruzeci de ani de cercetări au demonstrat eficacitatea metodelor de modificare comportamentală aplicate în reducerea comportamentului necorespunzător și în creșterea comunicării, învățării și comportamentului social adecvat.

ABA este sinonimă cu Discrete Trial Training (o metodă de predare foarte structurată).

Discrete Trial este împărțirea foarte minuțioasă a unei abilități complexe în pași simpli, ușor de urmărit și ușor de modelat. Această procedura este utilizată atunci când abilitatea pe care vrem să o modelăm, are o amploare mult prea mare pentru cursant și nu poate fi predată fără structurare. Discrete Trial Training poate fi asemănat cu treptele ajutătoare care ne pot ajuta să ajungem în vârful muntelui: unii cursanți vor avea nevoie intensiv de această metodă pentru a putea urca pe muntele abilităților, pentru alții o predare naturală (un mers de voie cu minimă ghidare) va produce efect mult mai repede. Concluzia: ABA a dezvoltat o serie foarte largă de tehnici de modificare a coportamentului, printre care și DTT și în mod categoric nu se rezumă doar la această tehnică.

ABA este un set de programe predefinit și pașii trebuie urmați întocmai de copiii cu autism care intră într-un program de acest tip.

ABA este o știință a comportamentului individual, tehnicile utilizate pentru copiii cu autism nu sunt „dimensiuni unice pentru toți”. Fiecare program este dezvoltat pentru a satisface nevoile fiecărui cursant în parte. Scopul oricărui program ABA este de a ajuta fiecare elev să lucreze la abilități care să îl ajute să devină mai independent și să aibă succes atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Un analist comportamental calificat observă, recomandă și monitorizează în mod direct programul fiecărui cursant pentru a-l putea personaliza și adapta permanent la abilitățile, nevoile, interesele, preferințele și obiectivele fiecărui / fiecărei copil /familii în parte.

Următoarele două mituri sunt din nou în contrast unul cu celălalt: un mit promovează servicii oferite de persoane fără calificare, celălalt mit suprapromoveaza servicii oferite doar de persoane certificate în ABA.

Doar persoanele care sunt BCBA (Board Certified Behavior Analyst) au calificarea necesară pentru a oferi servicii ABA.

De obicei, persoanele care dețin certificare oferită de BACB (Behavior Analyst Certification Board) oferă servicii de consultanță și sunt manageri de programe. BCBA își asumă adesea responsabilitatea formării și supervizării terapeuților care oferă tratament direct clienților.

La sfârșitul anului 2019, BACB a făcut anunțul că incepând cu 1 ianuarie 2023, cererile de certificare BACB nu vor mai fi acceptate de la persoanele care locuiesc în afară S.U.A. și Canada. Persoanele care obțin certificarea înainte de 1 ianuarie 2023, își vor putea menține certificarea pe termen nelimitat. În acest moment, în România, comunitatea analiștilor comportamentali reprezentată de Institutul ABA România, este în process de a reglementa profesia la nivel național și se lucrează intens la stabilirea propriilor standarde naționale de intrare în profesie. Standardele în România vor fi aliniate la cele stabilite de Comisiile internaționale și cei care vor să acceseze această profesie, vor avea o pregătire echivalentă cu cei care au obținut deja certificarea din partea BACB, fără că ei să aibă acest titlu.

Oricine poate face ABA.

Deși nu este nimic neobișnuit ca un analist comportamental să ofere training sau cursuri de formare studenților sau a altor persoane care oferă servicii ABA în mod direct, există totuși un mare pericol atunci când persoane cu minimă pregătire în ABA și care nu beneficiază de supervizare continuă, implementează proceduri fără să aibă o înțelegere cuprinzătoare a principiilor comportamentale. În acest moment, este recomandat ca fiecare terapeut care practică ABA, să fie în atentă supervizare a unui analist comportamental acreditat sau care a terminat un curs de formare de lungă durată. În felul acesta, asigurăm beneficiarii programelor ABA de servicii de calitate care reflectă puterea acestei științe.

ABA este dăunătoare/ inconfortabilă pentru copii.

Deși suntem deja la un nivel de peste 15 ani de experiență cu seriviciile ABA în România, încă mai există persoane care au impresia că ABA se bazează foarte mult pe utilizarea aversivelor. O aplicare corectă a principiilor comportamentului se concentrează cu necesitate pe întărirea comportamentului dorit și aranjarea mediului astfel încât beneficiarul să poată dezvolta abilitățile relevante pentru el. În codul etic al analistului comportamental, i se cere acestuia să aibă în vedere înainte de toate, să nu facă rău. Dacă introducerea unui aversiv are rolul de a diminua comportamentele beneficiarului, comportamente care îi pun în pericol integritatea fizică, emoțională, etc, atunci analistul comportamental trebuie să obțină consimțământul scris al aparținătorilor și să aducă la cunoștință o baza solidă de articole care să îi susțină alegerea și care să facă dovadă cât mai clară că introducerea acelui aversiv aduce beneficii majore peste situația existentă. Exemplu: unui adult cu probleme severe de automutilare, era stropit pe față cu apă rece pentru a opri comportamentul autodistructiv care îi punea în pericol sănătatea și integritatea fizică (Butterffield, 1985).

Adesea, atunci când oamenii spun: „Nu-mi place ABA” sau „ABA nu este pentru copilul meu” sau „Am încercat ABA și nu a funcționat”, dacă le ascultăm cu mare atenție experiențele, poveștile, descoperim că de fapt, ar fi mai potrivit să spună: „Am o problemă cu aplicarea greșită a ABA” ... răspunsul meu la această afirmație este “și eu la fel”…

ABA produce un comportament robotic.

Unii părinți evită să aleagă programe de intervenție bazate pe ABA, deoarece au auzit că ABA este un program foarte strict și rigid. Este posibil să fi auzit experiențe despre copii forțați să stea pe un scaun ore întregi; este posibil să fi fost martori direcți la scene impresionante cu copii care plâng și se chinuie să scape din sarcină. De asemenea, unii părinți au auzit că programele sunt derulate foarte strict, ceea ce îi poate conduce la ideea că nu este loc pentru dezvoltarea personalității copilului. Din fericire, aceste informații sunt vechi și depășite și, a fi afirmate la acest moment, este clar o greșeală. Abordările analitice actuale ale comportamentului includ tehnici de predare naturalistică, dezvoltarea comportamentului verbal (VB), intervenții din antecedent, bazate pe promovarea comportamentelor adaptative precum și altele, care s-au detașat mult de aplicarea inițială a Discrete Trail Training. În completare, este important de subliniat și faptul că Lovaas, cel care a făcut primul studiu pentru copiii cu autism înscriși într-un program ABA, avea programate ore de generalizare, predarea se făcea în mod echilibrat, într-o atmosferă pozitivă, relaxată, benefică pentru predarea abilităților.

ABA funcționează numai pentru indivizii cu întârziere mentală. ABA nu funcționează cu persoane conștiente de tehnicile care i se aplică.

Această concepție greșită este foarte similară cu primul mit descris mai sus. Analiza aplicată a comportamentului funcționează deoarece este o modalitate sistematică de evaluare, măsurare și predare a abilităților. Nu funcționează pentru că un individ „nu știe ce se întâmplă”. Să luăm drept exemplu programele pentru reglarea greutății corporale – aceste programe încorporează multe tehnici comportamentale: promovează monitorizarea / măsurarea și învață persoanele cum să ajusteze aportul de alimente și cum să își dozeze efortul fizic.

În loc de concluzie, îmi permit să ofer două recomandări succinte pentru toți cei care sunt interesați de ABA, fie în calitate de specialiști sau beneficiari, fie în calitate de ambele 😊

Înainte de a ajunge la o concluzie care să vă influențeze deciziile, studiați articolele care nu sunt părtinitoare (surse în bibliografie);
Experiențele unei singure persoane sau a unui grup de persoane nu constituie evidente științifice, așadar singura modalitate de a disemina informația personală (de cele mai multe ori și deformată) de cea științifică rămâne tot studiul din surse sigure.