top of page
Terapia ABA.jpg

Terapia ABA

           Să clasificăm un comportament anormal al unui copil depinde de aÈ™teptările noastre în legătură cu ceea ce este normal pentru acesta, la o anumită vârstă È™i într-un anumit spaÈ›iu cultural. Fiecare copil este unic È™i trebuie să înÈ›elegem comportametul care iese din standardele de dezvoltare È™i normele culturale. Ca de exemplu, să considerăm un copil de 7 ani ca fiind hiperactiv depinde de tipurile de comportament considerate normale pentru copiii de aceeaÈ™i vârstă È™i care se regăsesc în acelaÈ™i mediu. Majoritatea tulburărilor psihologice care descriu astfel de comportamente anormale, sunt integrate în tulburările neuropsihologice cum ar fi: tulburările din spectru autism, dizabilități intelectuale, tulburări de limbaj È™i învățare, tulburări de comunicare È™i ADHD (tulburarea deficitului de atenÈ›ie È™i hiperactivitate).  

           Tulburări de dezvoltare sunt caracterizate de întârzieri severe È™i de lungă durată în mai multe arii de dezvoltare precum: interacÈ›iunea socială, comunicarea cu ceilalÈ›i, comportamente cotidiene, interese È™i activități. Una dintre cele mai des întâlnite tulburări de dezvoltare este autismul, descrisă ca fiind un deficit în ceea ce priveÈ™te interacÈ›iunea socială, comunicarea, activitățile È™i interesele. MulÈ›i dintre cei diagnosticaÈ›i cu această tulburare pot avea forme mai uÈ™oare sau mai grave È™i, de asemenea, pot fi asociate È™i cu alte tulburări din această arie, ca de exemplu: ADHD, tulburări anxioase, depresive, întârzieri mentale, tulburări de somn sau de alimentaÈ›ie.

            Terapia ABA sau Analiza Comportamentală Aplicată este considerată a fi standardul cel mai eficient ca tratament pentru copiii diagnosticaÈ›i cu asemenea tulburări. Se focusează asupra ariilor de dezvoltare (cognitiv, comunicare, abilitățile motorii, adaptative È™i sociale) unde aceste abilități sunt învățate prin intermediul unor sarcini simple asupra cărora se intervine cu ajutorul unui sistem de recompense pentru încurajarea comportamentelor corecte. 

             Copiii tipici învață în mod natural pe baza informaÈ›iilor primite din mediul înconjurător, din propria experiență sau din experienÈ›a altora, informaÈ›iile primite adaptându-le în contexte diverse. Cei diagnosticaÈ›i cu TSA le lipeÈ™te această abilitate È™i, de aceea, prin intermediul acestei terapii, ei sunt învățaÈ›i iniÈ›ial cum să înveÈ›e.

Tehnicile menÈ›ionate sunt implementate sub forma unui plan de intervenÈ›ie specific pentru fiecare copil. Programele, care fac parte din acest plan, sunt adaptate în funcÈ›ie de nevoile È™i potenÈ›ialul fiecărui copil, iar materiale care sunt folosite în scop de învățare sunt selectate È™i, de asemenea, adaptate, astfel încât să conÈ›ină cât mai puÈ›ini distractori È™i să scoată în evidență esenÈ›ialul pe care terapeutul sau adultul îl doreÈ™te pentru copil. În plus, este foarte important ca părinÈ›ii să se implice în procesul terapeutic, deoarece ei sunt printre primii lor profesori È™i, astfel, pot exersa cu aceÈ™tia abilitățile în diferite contexte cu scopul atingerii generalizării.

             Terapia ABA are ca scop să faciliteze dezvoltarea copilului, în special dezvoltarea socială È™i cea a limbajului, să scadă frecvenÈ›a È™i intensitatea comportamentelor problematice È™i să îl ajute să ducă o viață independentă.

          Ne lovim des de telefoane din partea părinÈ›ilor ce spun: "NU VREM ABA!!". Am înÈ›eles din discuÈ›iile cu aceÈ™tia că ABA este asociată doar cu TSA, lucrul la măsuță, plâns, restricÈ›ionări, "Ce este?" (la care asociem È™i vocea specifică) etc.

          Sperăm că articolul de mai jos, scris de colega noastră Adriana Boriceanu, să lămurească faptul că ABA nu înseamnă lucrurile enumerate mai sus, alegerea persoanei cu care lucrăm însă, da.

MITURI DESPRE ABA

​

Există multe moduri în care 0 informaÈ›ie valoroasă din orice domeniu, informaÈ›ie cu baze È™tiinÈ›ifice solide È™i care poate în mod genuin să ne îmbunătățească stilul de viață, este “atinsă” de informaÈ›ii false, mituri, dezinformări È™i chiar informaÈ›ii rău voitoare, astfel încât deseori nu mai este posibil să o accesăm când avem nevoie de ea, fapt ce ne suprimă dreptul de a beneficia de cele mai bune tratamente sau servicii È™i chiar ne poate pune în pericol.

           Un mod foarte răspândit de blocare a informaÈ›iei corecte sunt miturile care din cauza impactului emoÈ›ional produs, fac propagarea lor foarte uÈ™oară.

          Ca orice domeniu È™tiinÈ›ific, ABA nu este la adăpost de mituri. În continuare voi reda o listă prea lungă de prejudecăți, mituri È™i informaÈ›ii distorsionate despre ABA È™i aplicabilitatea ei:

 

  1. ABA este relevantă și aplicabilă doar persoanelor care sunt diagnosticate cu autism sau alte tulburări de dezvoltare.

          ABA este o È™tiință care studiază comportamentul complex uman, aÈ™adar nu se adresează unui diagnostic specific È™i nu deÈ›ine un tratament predefinit, deci ABA nu se limitează la deservirea persoanelor cu un diagnostic specific cum ar fi tulburarea de spectru autist.

          În contrast cu acest mit, există un altul care afirmă, fără nicio bază, că de fapt, ABA nu este o terapie aplicabilă persoanelor cu autism. AÈ™adar, avem mitul cu nr. 2.

 

  1. ABA nu este făcută special pentru persoanele cu autism, așadar nu se aplică eficient acestora.

          În ultimii 60 de ani, au fost făcute peste 600 de studii care au ajuns la acelaÈ™i rezultat: procedurile dezvoltate de ABA îmbunătățesc semnificativ viaÈ›a persoanelor cu autism prin reducerea comportamentelor problematice È™i creÈ™terea abilităților relevante.

          Exemple de organizaÈ›ii È™i entități internaÈ›ionale care susÈ›in ABA ca fiind singura formă de terapie validată pentru persoanele cu autism: Academia Americană De Neurologie, Academia Americană De Pediatrie, AsociaÈ›ia Psihologilor Din America, Universitatea Oxford are un întreg department destinat studiului analizei aplicate a comportamentului în tulburarea de spectru autist, OrganizaÈ›ia Mondială a Sănătății recomandă intervenÈ›iile comportamentale applicate de profesioniÈ™ti È™i training comportamental pentru părinÈ›ii È™i aparÈ›inătorii persoanelor cu autism.

          ABA este susÈ›inută È™i de comisia de chirurgie generală a SUA: „patruzeci de ani de cercetări au demonstrat eficacitatea metodelor de modificare comportamentală aplicate în reducerea comportamentului necorespunzător È™i în creÈ™terea comunicării, învățării È™i comportamentului social adecvat.

 

  1. ABA este sinonimă cu Discrete Trial Training (o metodă de predare foarte structurată).

          Discrete Trial este împărÈ›irea foarte minuÈ›ioasă a unei abilități complexe în paÈ™i simpli, uÈ™or de urmărit È™i uÈ™or de modelat. Această procedura este utilizată atunci când abilitatea pe care vrem să o modelăm, are o amploare mult prea mare pentru cursant È™i nu poate fi predată fără structurare. Discrete Trial Training poate fi asemănat cu treptele ajutătoare care ne pot ajuta să ajungem în vârful muntelui: unii cursanÈ›i vor avea nevoie intensiv de această metodă pentru a putea urca pe muntele abilităților, pentru alÈ›ii o predare naturală (un mers de voie cu minimă ghidare) va produce efect mult mai repede. Concluzia: ABA a dezvoltat o serie foarte largă de tehnici de modificare a coportamentului, printre care È™i DTT È™i în mod categoric nu se rezumă doar la această tehnică.

 

  1. ABA este un set de programe predefinit È™i paÈ™ii trebuie urmaÈ›i întocmai de copiii cu autism care intră într-un program de acest tip.

          ABA este o È™tiință a comportamentului individual, tehnicile utilizate pentru copiii cu autism nu sunt „dimensiuni unice pentru toÈ›i”.  Fiecare program este dezvoltat pentru a satisface nevoile fiecărui cursant în parte. Scopul oricărui program ABA este de a ajuta fiecare elev să lucreze la abilități care să îl ajute să devină mai independent È™i să aibă succes atât pe termen scurt, cât È™i pe termen lung. Un analist comportamental calificat observă, recomandă È™i monitorizează în mod direct programul fiecărui cursant pentru a-l putea personaliza È™i adapta permanent la abilitățile, nevoile, interesele, preferinÈ›ele È™i obiectivele fiecărui / fiecărei copil /familii în parte.

          Următoarele două mituri sunt din nou în contrast unul cu celălalt: un mit promovează servicii oferite de persoane fără calificare, celălalt mit suprapromoveaza servicii oferite doar de persoane certificate în ABA.

 

  1. Doar persoanele care sunt BCBA (Board Certified Behavior Analyst) au calificarea necesară pentru a oferi servicii ABA.

          De obicei, persoanele care deÈ›in certificare oferită de BACB (Behavior Analyst Certification Board) oferă servicii de consultanță È™i sunt manageri de programe. BCBA îÈ™i asumă adesea responsabilitatea formării È™i supervizării terapeuÈ›ilor care oferă tratament direct clienÈ›ilor.

          La sfârÈ™itul anului 2019, BACB a făcut anunÈ›ul că incepând cu 1 ianuarie 2023, cererile de certificare BACB nu vor mai fi acceptate de la persoanele care locuiesc în afară S.U.A. È™i Canada. Persoanele care obÈ›in certificarea înainte de 1 ianuarie 2023, îÈ™i vor putea menÈ›ine certificarea pe termen nelimitat. În acest moment, în România, comunitatea analiÈ™tilor comportamentali reprezentată de Institutul ABA România, este în process de a reglementa profesia la nivel naÈ›ional È™i se lucrează intens la stabilirea propriilor standarde naÈ›ionale de intrare în profesie. Standardele în România vor fi aliniate la cele stabilite de Comisiile internaÈ›ionale È™i cei care vor să acceseze această profesie, vor avea o pregătire echivalentă cu cei care au obÈ›inut deja certificarea din partea BACB, fără că ei să aibă acest titlu.

 

  1. Oricine poate face ABA.

          DeÈ™i nu este nimic neobiÈ™nuit ca un analist comportamental să ofere training sau cursuri de formare studenÈ›ilor sau a altor persoane care oferă servicii ABA în mod direct, există totuÈ™i un mare pericol atunci când persoane cu minimă pregătire în ABA È™i care nu beneficiază de supervizare continuă, implementează proceduri fără să aibă o înÈ›elegere cuprinzătoare a principiilor comportamentale. În acest moment, este recomandat ca fiecare terapeut care practică ABA, să fie în atentă supervizare a unui analist comportamental acreditat sau care a terminat un curs de formare de lungă durată. În felul acesta, asigurăm beneficiarii programelor ABA de servicii de calitate care reflectă puterea acestei È™tiinÈ›e.

 

  1. ABA este dăunătoare/ inconfortabilă pentru copii.

          DeÈ™i suntem deja la un nivel de peste 15 ani de experiență cu seriviciile ABA în România, încă mai există persoane care au impresia că ABA se bazează foarte mult pe utilizarea aversivelor. O aplicare corectă a principiilor comportamentului se concentrează cu necesitate pe întărirea comportamentului dorit È™i aranjarea mediului astfel încât beneficiarul să poată dezvolta abilitățile relevante pentru el. În codul etic al analistului comportamental, i se cere acestuia să aibă în vedere înainte de toate, să nu facă rău. Dacă introducerea unui aversiv are rolul de a diminua comportamentele beneficiarului, comportamente care îi pun în pericol integritatea fizică, emoÈ›ională, etc, atunci analistul comportamental trebuie să obÈ›ină consimțământul scris al aparÈ›inătorilor È™i să aducă la cunoÈ™tință o baza solidă de articole care să îi susÈ›ină alegerea È™i care să facă dovadă cât mai clară că introducerea acelui aversiv aduce beneficii majore peste situaÈ›ia existentă.               Exemplu: unui adult cu probleme severe de automutilare, era stropit pe față cu apă rece pentru a opri comportamentul autodistructiv care îi punea în pericol sănătatea È™i integritatea fizică (Butterffield, 1985).

          Adesea, atunci când oamenii spun: „Nu-mi place ABA” sau „ABA nu este pentru copilul meu” sau „Am încercat ABA È™i nu a funcÈ›ionat”, dacă le ascultăm cu mare atenÈ›ie experienÈ›ele, poveÈ™tile, descoperim că de fapt, ar fi mai potrivit să spună:  „Am o problemă cu aplicarea greÈ™ită a ABA” ... răspunsul meu la această afirmaÈ›ie este “È™i eu la fel”…

 

  1. ABA produce un comportament robotic.

          Unii părinÈ›i evită să aleagă programe de intervenÈ›ie bazate pe ABA, deoarece au auzit că ABA este un program foarte strict È™i rigid. Este posibil să fi auzit experienÈ›e despre copii forÈ›aÈ›i să stea pe un scaun ore întregi; este posibil să fi fost martori direcÈ›i la scene impresionante cu copii care plâng È™i se chinuie să scape din sarcină. De asemenea, unii părinÈ›i au auzit că programele sunt derulate foarte strict, ceea ce îi poate conduce la ideea că nu este loc pentru dezvoltarea personalității copilului. Din fericire, aceste informaÈ›ii sunt vechi È™i depășite È™i, a fi afirmate la acest moment, este clar o greÈ™eală. Abordările analitice actuale ale comportamentului includ tehnici de predare naturalistică, dezvoltarea comportamentului verbal (VB), intervenÈ›ii din antecedent, bazate pe promovarea comportamentelor adaptative precum È™i altele, care s-au detaÈ™at mult de aplicarea iniÈ›ială a Discrete Trail Training. În completare, este important de subliniat È™i faptul că Lovaas, cel care a făcut primul studiu pentru copiii cu autism înscriÈ™i într-un program ABA, avea programate ore de generalizare, predarea se făcea în mod echilibrat, într-o atmosferă pozitivă, relaxată, benefică pentru predarea abilităților.

 

  1. ABA funcÈ›ionează numai pentru indivizii cu întârziere mentală. ABA nu funcÈ›ionează cu persoane conÈ™tiente de tehnicile care i se aplică.

          Această concepÈ›ie greÈ™ită este foarte similară cu primul mit descris mai sus. Analiza aplicată a comportamentului funcÈ›ionează deoarece este o modalitate sistematică de evaluare, măsurare È™i predare a abilităților. Nu funcÈ›ionează pentru că un individ „nu È™tie ce se întâmplă”. Să luăm drept exemplu programele pentru reglarea greutății corporale – aceste programe încorporează multe tehnici comportamentale: promovează monitorizarea / măsurarea È™i învață persoanele cum să ajusteze aportul de alimente È™i cum să îÈ™i dozeze efortul fizic.

           În loc de concluzie, îmi permit să ofer două recomandări succinte pentru toÈ›i cei care sunt interesaÈ›i de ABA, fie în calitate de specialiÈ™ti sau beneficiari, fie în calitate de ambele 😊 

  • Înainte de a ajunge la o concluzie care să vă influenÈ›eze deciziile, studiaÈ›i articolele care nu sunt părtinitoare (surse în bibliografie);

  • ExperienÈ›ele unei singure persoane sau a unui grup de persoane nu constituie evidente È™tiinÈ›ifice, aÈ™adar singura modalitate de a disemina informaÈ›ia personală (de cele mai multe ori È™i deformată) de cea È™tiinÈ›ifică rămâne tot studiul din surse sigure.

bottom of page