Rolul însoțitorului (shadow) este foarte important atunci când expunem copilul cu

nevoi speciale la un mediu nou, un mediu în care trebuie să exercite abilități sociale, în care trebuie

să își gestioneze emoțiile și să comunice. Însoțitorul ajută la accesarea sarcinilor academice și sociale

prin folosirea de prompt-uri (stimul suplimentar utilizat pentru a crește probabilitatea ca elevul să emită un răspuns corect) și descompunerea sarcinilor. Încurajează comportamentele adaptative și le modifică pe cele dezadaptative.

         Însoțitorul învață copilul să fie independent din punct de vedere acțional, să ia decizii și să încurajeze comunicarea cu alți copii sau alte persoane. Acesta trebuie să culeagă informații despre comportamentele copilului pe baza cărora să se aplice și să se modifice intervenția terapeutică. De asemenea, acesta trebuie să intervină cât mai puțin posibil și să se distanțeze treptat pentru a-l ajuta pe copil să devină independent.

         

         Ce trebuie să facă un însoțitor?

• îi atrage atenția copilului atunci când este distras

• repetă mesajul adresat de către altă persoană atunci când nu îl înțelege

• îl corectează atunci când are un comportament care ar putea deranja

• îl liniștește atunci când are momente de agitație

• îl ajută să inițieze conversații cu ceilalți copii

• îi atrage atenție atunci când are un comportament neadecvat

• va avea un sistem de recompense ce va viza comportamentele

         

          Ce nu trebuie să facă un însoțitor?

• acțiunile însoțitorului trebuie să fie cât mai subtile și nu intruzive

• nu răspunde în locul copilului, nu rezolva sarcinile acestuia și nu face terapie

• nu trebuie să uite consecințele aplicabile comportamentelor

• nu trebuie să recompenseze excesiv